Președintele Consiliului de Administrație al ALRO și președinte al Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), Marian Năstase, a explicat – într-un interviu pentru HotNews – cum reușesc astăzi să se aprovizoneze marile firme pentru care energia este o materie primă esențială. Năstase a vorbit de asemenea și despre acționariatul ALRO, dar și despre prezența, în Consiliul de Administrație, a tatălui ministrului Energiei.
Prețul la care găsesc astăzi marii consumatori energie pe piața din România este un subiect sensibil. ALRO Slatina rămâne cel mai mare consumator din țară, chiar dacă tocmai criza de pe piața energiei a dus la închiderea, în 2021, a mai multor hale de electroliză (cu perspectiva de a fi redeschise când condițiile vor fi favorabile) și orientarea către producerea aluminiului din deșeuri reciclabile.Există pe piața din România, a declarat Năstase în cadrul interviului pentru HotNews, companii care, în perspectiva liberalizării pieței la 1 aprilie anul viitor, cumpără electricitatea scoasă la vânzare pentru a o vinde la suprapreț, iar această mișcare este de natură să vulnerabilizeze economia românească în viitor.
Viitor producător de energie, la mâna traderilor astăzi
ALRO utilizează astăzi aproximativ 6% din consumul net de energie electrică din România, iar aprovizionarea este o problemă. Până în 2012, ALRO a a avut contracte pe termen lung cu Hidroelectrica, acestea fiind reziliate odată cu intrarea în insolvență a producătorului de energie. Și viitorul sună bine, ALRO construind la Ișalnița, în parteneriat cu Complexul Energetic Oltenia, o centrală pe gaze de 850 MW cu bani din Fondul de Modernizare. În prezent, în schimb, producătorul de aluminiu, ca și alți mari consumatori industriali, este la mâna celor care tranzacționează energia.Întrebat de unde cumpără ALRO energie, președintele CA a răspuns scurt: „De unde găsim. Pe bucățele”.Chiar dacă acum Comisia Europeană susține contractele pe termen lung, cu 10 ani în urmă, a spus Năstase, interzicea acest lucru, ALRO fiind anchetată pentru contractele pe termen lung ce asigurau energia pentru consum propriu.„Acum Comisia vine și spune „Faceți contracte pe termen lung”, pe care noi le predicăm de 25 de ani. Și-au dat seama că, dacă vrei să finanțezi parcuri fotovoltaice, ferme eoliene și așa mai departe îți trebuie contracte pe termen lung. Băncile vor să fie sigure că își pot primi banii înapoi. Băncile nu-și mai asumă niciun risc”, a precizat Năstase.Pentru perioada viitoare, ALRO a reușit să găsească energie și are „câte ceva”, a spus Năstase, însă nu se poate aproviziona pentru a-și asigura tot consumul pentru că în piață există „un cartel de facto” care dictează condițiile.„Energie există în piață. Dar în ultimele luni a fost așa: sunt câțiva operatori care cumpără tot ce există în piață la orice preț, pe principiul că în decembrie când consumatorii o să dorească să-și cumpere energia… Este un cartel de facto. Nu-l poți dovedi din punctul de vedere al concurenței. Va fi ceea ce se numește „foreclosure of the market”, adică ei fac ceva de genul: „Vrei energie? Îți dau la prețul meu. Nu vrei, te duci în PZU (piața pentru ziua următoare – n.r.) unde tot eu îți dau, dar mai scump”, a spus Năstase, pentru sursa citată.
„Faci anchetă și l-ai prins, l-ai ras, simplu”
Anunțata liberalizare a pieței, de anul viitor, nu ar trebui să pună probleme, însă, a spus Năstase, este de asemenea posibil ca speculatorii să profite.„Teoretic, din noua liberalizare, așa-zisa liberalizare, nu ar trebui să fie probleme. Dar eu cred că se va aștepta sfârșitul lui martie ca să se creeze o aparență de trecere la piața liberă în care speculatorii vor presa foarte mult piața să crească prețul”, a adăugat Marian Năstase.Întrebat cine sunt acești speculatori, președintele ABIEC a răspuns tranșant, indicând și soluția: „Se știe cine sunt. Nu cred că trebuie să spun eu. Sunt alte instituții care trebuie să vadă cine face speculă cu energia. Dar oriunde există restricții sau influențe administrative poate apărea speculă. Nu e numai la noi. Sunt în Italia, spre exemplu, în Spania mai puțin, în Franța nu mai sunt deloc. Au fost și acolo, dar statul a intervenit brutal peste ei cu Administrația Financiară, s-au uitat cum se fac profiturile, a venit și Consiliul Concurenței și s-a terminat relativ repede. (…) Consiliul Concurenței va avea dificultăți să aibă dovezi de cartel. Dar, dacă se dorește, autoritățile statului pot urmări ce se întâmplă, pentru că energia se plimbă pe fir, nu o duci cu camionul. Toată energia care se mișcă este înregistrată la Transelectrica, la distribuții și așa mai departe, te uiți în cifre și vezi. Faci anchetă și l-ai prins, l-ai ras, simplu. Deci nu e un mister. Nu există mistere aici”.E greu de previzionat ce se va întâmpla de la 1 aprilie, a mai spus Năstase, fiind o piață caracterizată de mișcări speculative. „Nu știu cum o să fie. La speculă e ca la piață: până nu vine poliția comunitară să-i ia pe ăia care vând la suprapreț, n-ai ce să faci. Îți iei roșii la prețul care e. Când apare poliția, mai vezi pe unul că fuge cu sacul de roșii, că poate nu și-a plătit taxele, că poate vinde la negru sau are cântarul stricat. Dar altfel nu se întâmplă”, a punctat Năstase.
„Trebuie făcut acum, înainte să se închidă și alte fabrici”
Reindustrializarea, un subiect promovat în ultima vreme la nivel european, care ar putea determina rediscutarea, în opinia lui Marian Năstase, a țintelor de energie verde și tehnologie nouă din Green Deal, ar putea de asemenea pune într-o poziție favorabilă consumatorii industriali. Se discută în spațiul public ca, după liberalizarea de la 1 aprilie, de prețuri subvenționate la energie să mai beneficieze doar consumatorii vulnerabili și cei industriali. Președintele CA al ALRO a spus că discuții concrete pe acest subiect nu s-au purtat cu autoritățile, dar că „tot ce ar trebui să se întâmple la nivel european ar trebui să se întâmple și în România”. România ar putea adopta anumite măsuri chiar înainte, a adăugat Năstase, „dar trebuie făcut acum, înainte să se închidă și alte fabrici, pentru că, odată închise, nu se mai deschid. Mortul de la groapă nu se mai întoarce”.Oficialul ALRO a pledat și pentru o strategie în care marii consumatori de energie care au făcut investiții pentru reducerea emisiilor să aibă acces prioritar la energie. „Așa cum ai făcut o ordine de merit pentru producătorii de energie, cei din surse regenerabile să fie preluați cu prioritate în sistem, așa fă o ordine de merit și pentru consumatorii care și-au înverzit procesele de producție să aibă prioritate de a accede la energie ieftină”, a spus Năstase, avertizând că prețul energiei va fi principala vulnerabilitate a economiei românești anul viitor.
„Nu am vândut, nu am cumpărat, nu am luat finanțări din Rusia, de 22 de ani de când sunt eu în firma asta”
Marian Năstase a răspuns și întrebărilor legate de prezența lui Marinel Burduja, tatăl ministrul Energiei – Sebastian Burduja, în Consiliul de Administrație al ALRO, dar și despre acționariatul ALRO.„Marinel Burduja este membru nonexecutiv în Consiliul de Administrație, este un director independent din 2018, cu mult înainte ca fiul dânsului să ajungă ministru”, a spus Năstase. Întrebat dacă este moral ca o companie în care lucrează tatăl ministrului să ceară subvenții sau ajutoare de la stat, Năstase a răspuns: „În primul rând, noi nu cerem ministrului, ci Guvernului și ministerului, să nu facem confuzie între persoane și instituții. Faptul că situația a făcut ca un ministru să ajungă pe un portofoliu care are impact asupra industriei noastre nu trebuie să impieteze cu nimic asupra modului în care ne desfășurăm activitatea. Eu nu văd de ce. (…) Nu cred că ați auzit la nivel de Alro, fiind și o societate listată, de scandaluri. În schimb, dacă ne uităm la alte companii, inclusiv în străinătate, au fost scandaluri uriașe de corupție și de tot felul unde nu existau legături de rudenie între actori guvernamentali și din interiorul companiei. Dacă ne uităm la asta înseamnă că avem o viziune foarte îngustă”.Întrebat dacă proprietarul companiei Vimetco (acționarul majoritar al ALRO) este sau nu oligarhul rus Vitali Machitski, Marian Năstase a precizat că lucrurile s-au schimbat încă din 2017. „Nu. Am mai spus-o și o mai spun o dată. Dar cel mai simplu e să cereți un extras de la Registrul Comerțului. Încă din 2017 există obligația de a raporta cine este beneficiarul final al fondurilor. Doamna Olga Volochova, născută Kanach, persoană fizică din Israel, este înregistrată la Registrul Comerțului încă de atunci”, a precizat Năstase. „Nu am vândut, nu am cumpărat, nu am luat finanțări din Rusia, nu am avut niciun fel de schimb cu Rusia, de 22 de ani de când sunt eu în firma asta”, a adăugat Năstase, precizând că produsele ALRO merg către Germania, SUA, Coreea de Sud, Mexic și o mică parte către Africa, aproximativ o cincime din producție fiind livrată către cliențiii din România, reprezentați în special de companii producătoare de cabluri.
Sindicatele din cadrul Complexului Energetic Oltenia sunt de părere că Bugetul de Venituri și Cheltuieli propus de administrație pentru anul 2025 este unul nerealist. Este opinia liderilor Federației Naționale Mine Energie și ai Federației Naționale „Univers”. Funcționarii Complexului Energetic Oltenia lucrează încă de luna trecută la fundamentarea Proiectului de Buget de Venituri și Cheltuieli al Complexului Energetic Oltenia. Astfel, programul de producție prevăzut pentru anul 2025 prevede o producție de energie electrică pe bază de cărbune de 5,5 TW. Șefii Complexului Energetic Oltenia estimează că va fi nevoie de o producție de 11,5 milioane de tone de cărbune pentru a realiza producția de energie electrică de 5,5TW pe anul viitor. În același timp, programul de descopertă prevede o cantitate excavată de 74,6 milioane de metri cubi de steril în carierele miniere. În opinia, sindicatelor din cadrul Complexului Energetic Oltenia, acești indicatori de producție nu pot fi atinși sub nicio formă cu actualul număr de salariați.
În momentul de față, la nivelul Complexului Energetic Oltenia este în curs de implementare un Plan de restructurare și decarbonare. Acesta se axează pe reducerea treptată și închiderea capacităților din sectorul minier și energetic, reducerea numărului de angajați, precum și investiții noi. Acestea din urmă vizează construirea a opt parcuri fotovoltaice și a două grupuri pe gaze naturale la Termocentrala Turceni și la Termocentrala de la Ișalnița. Parcurile fotovoltaice ar fi trebuit să fie finalizate în 2024, însă doar unul este în licitație. Centralele pe gaze naturale ar trebui să fie puse în funcțiune în 2026, dar nu au fost încă realizate proiectele. Investițiile noi vor fi puse în operă alături de trei investitori privați: ALRO( grupul pe gaze naturale de la Ișalnița), Tinmar(grupul pe gaze de la Turceni și 4 parcuri fotovoltaice) și OMV Petrom(patru parcuri fotovoltaice). În același timp, Planul de restructurare prevede reducerea treptată a numărului de salariați. În prezent mai sunt sub 8.000 de angajați la Complexul Energetic Oltenia. Acest număr de angajați este insuficient, în opinia sindicatelor, care susțin că pentru realizarea BVC pentru 2025 ar fi nevoie de 8.700 de mineri și energeticieni. În plus, la finalul anului 2025 ar trebui să mai rămână doar 5.000 de salariați, iar la finalul anului 2026 un număr de 4.500 de salariați. Așadar, va fi imposibil de atins țintele din Bugetul pentru 2025 dacă vor fi puse în aplicare prevederile din Planul de restructurare pentru anul viitor.
De asemenea, în cadrul Complexului Energetic Oltenia, nemulțumirile legate de gestionarea economiilor din fondul de salarii s-au intensificat, atrăgând atenția atât a angajaților, cât și a liderilor sindicali. Aceste economii, acumulate în acest an, provin din diverse surse, precum concediile neefectuate, pensionările anticipate sau alte factori care au redus cheltuielile salariale. Deși acestea ar putea reprezenta o oportunitate de sprijin pentru angajați, modul de distribuire a fondurilor a generat tensiuni și incertitudini. Administrația companiei a anunțat că, începând cu anul viitor, va implementa măsuri pentru a gestiona mai eficient aceste economii și pentru a aborda preocupările legate de distribuția fondurilor. În trecut, fondul economisit era alocat la final de an în funcție de diverse criterii, inclusiv nevoile salariaților și politicile interne ale companiei. Au existat cazuri în care sumele au fost utilizate pentru susținerea angajaților cu salarii mici, dar și situații în care distribuția s-a realizat în mod egal între mineri și energeticieni. Cu toate acestea, lipsa unui sistem clar și transparent a dus la nemulțumiri frecvente, alimentate de percepția unei utilizări inechitabile a acestor fonduri.
Liderii sindicali au atras atenția asupra problemelor recurente legate de utilizarea economiilor, subliniind că finalul fiecărui an este marcat de incertitudini și de lipsa unor planuri concrete. Această situație a creat un climat tensionat, afectând atât moralul angajaților, cât și încrederea acestora în procesele decizionale ale companiei. Reprezentanții angajaților au solicitat măsuri clare, bazate pe un mecanism transparent și predictibil, care să asigure o repartizare corectă și echitabilă a fondurilor disponibile. Pentru a preveni escaladarea nemulțumirilor, administrația va trebui să elaboreze un plan bine structurat care să răspundă nevoilor diversificate ale salariaților. O astfel de abordare ar putea include stabilirea unor criterii clare de alocare, comunicarea detaliată a procesului și implicarea reprezentanților angajaților în luarea deciziilor. Implementarea unor măsuri corecte și transparente ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea relațiilor de muncă și la consolidarea încrederii între angajați și conducerea companiei. „E pentru prima dată când economia la fondul de salarii este amânată pentru anul următor. Și dacă anul viitor nu mai aflăm nimic despre economia la fondul de salarii? Sunt banii angajaților și trebuie să ajungă la aceștia. Este nevoie de o transparență maximă din acest punct de vedere”, a declarat Laurențiu Manolache, sindicalist în cadrul Complexului Energetic Oltenia.
Andrei Merfu
Un parc fotovoltaic plutitor se va construi pe râul Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Osica de Sus, din județul Olt. Investiția aparține Hidroelectrica și se ridică la peste 10 milioane de euro cu TVA. Contractul de execuție a fost scos la licitație pe 6 decembrie. Proiectul este unul pilot și este denumit „Nufărul“.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a scos la licitație, vineri, execuția „la cheie“ a unui parc fotovoltaic plutitor, care va fi amplasat pe un lac de acumulare de pe râul Olt. Investiția pentru „Realizarea la cheie a obiectivului Sistem flotant panouri fotovoltaice «Proiect pilot Nufărul»“ a fost lansată de Hidroelectrica în Sistemul Electronic de Achiziții Publice pe data de 6 decembrie, iar ofertele sunt așteptate până pe 4 februarie 2025.
Potrivit datelor din caietul de sarcini, puterea instalată a parcului fotovoltaic plutitor este de 9,9 MW, urmând să se amplaseze 100 de invertoare și circa 26.000 de panouri.
„Centrala fotovoltaică flotantă va fi amplasată în zona de amonte a centralei hidroelectrice Ipotești, aflată în exploatarea Sucursalei Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea, pe lacul de acumulare ce deservește CHE, ocupând o suprafață estimată de 173.850 m2, în zona ecluzei, malul drept. Amplasamentul propus pentru panourile fotovoltaice este situat pe teritoriul administrativ al comunei Osica de Sus, județul Olt“, se arată în documentația licitației.
Se construiește un parc fotovoltaic plutitor pe râul Olt. Care este durata de execuție
Valoarea estimată a contractului este de 47.204.008 lei, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. Ponderea prețului este însă de doar 40% din punctajul ofertei. 25% din punctaj se acordă pentru durata de execuție a proiectului (punctaj maxim dacă se construiește în mai puțin de 10 luni), iar restul de 35% reprezintă durata garanției. 30% se primește pentru o garanție mai mare de minimul solicitata de 5 ani, iar 5% pentru garanția acordată cu privire la gradul de depreciere maximă a panourilor fotovoltaice la 30 de ani.
Durata contractului este de 24 de luni, din care 18 luni pentru implementarea proiect, care se va realiza în două etape: etapa 1 – proiectare și pregătirea serviciilor (4 luni de la data emiterii ordinului de începere); etapa 2 – execuția lucrărilor conform proiectului tehnic (14 luni de la finalizarea primei etape).
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România şi furnizează servicii tehnologice pentru Sistemul Energetic Naţional. Compania operează 187 de centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. În plus, deţine un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Compania acoperă, de asemenea, 13,09% din piaţa de furnizare din România, și are peste jumătate de milion de clienți casnici.
euro24info.com
