Nu mai există cale de întoarcere la energia pe bază de cărbune pentru Sucursala Electrocentrale de la Turceni. În cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost inițiat un amplu proces de restructurare și decarbonare, care presupune reducerea graduală a dependenței de cărbune prin înlocuirea acestuia cu soluții mai sustenabile. Printre primele măsuri implementate se numără desființarea transportului de cărbune pe calea ferată către sucursala de la Turceni, un demers semnificativ pentru reducerea amprentei de carbon și îmbunătățirea infrastructurii regionale. În acest sens, au fost aprobate lucrări pentru desființarea mai multor linii de cale ferată la Secția 1 Descărcări Turceni, unde liniile L23, L24, L25, L26 și L27 urmează să fie demontate. Pentru aceste lucrări a fost alocat un buget de aproape 800.000 de lei, iar în prezent se caută un prestator care să se ocupe de demolare. Lucrările de desființare a acestor căi de acces pentru cărbune sunt programate să înceapă până la finalul acestui an și să se finalizeze până la jumătatea anului viitor, într-un ritm care să minimizeze disconfortul și să faciliteze tranziția rapidă către noua infrastructură energetică.
Procesul de restructurare și decarbonare în cadrul Complexului Energetic Oltenia este unul complex, având drept obiectiv eliminarea treptată a grupurilor energetice alimentate cu cărbune și a carierelor miniere de cărbune, înlocuindu-le cu proiecte de investiții orientate către surse regenerabile și gaze naturale. Un pas semnificativ al acestui plan prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, toate grupurile energetice care funcționează pe bază de cărbune să fie trecute în rezervă. În același timp, o investiție majoră este planificată la Termocentrala de la Turceni, unde urmează să fie construită o unitate pe gaze naturale, cu o capacitate de 475 MW, contribuind astfel la menținerea unei capacități de producție energetică viabile pe termen lung. Totuși, negocierile cu partenerul de investiții, Tinmar Energy, sunt în acest moment blocate, iar Complexul Energetic Oltenia se confruntă cu dificultăți în a atrage resursele necesare pentru implementarea proiectului în termenele stabilite.
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia include o serie de obiective ambițioase pentru anii următori. Până în 2030, compania vizează renunțarea definitivă la cărbune și o tranziție completă către energie regenerabilă și gaze naturale. Strategia implică dezvoltarea a opt parcuri fotovoltaice și două grupuri pe gaze naturale la sucursalele din Turceni și Ișalnița. Puterea instalată totală a acestor noi proiecte ar trebui să atingă aproximativ 2.000 MW, dintre care 1.300 MW vor fi asigurați de unități pe gaze naturale, restul fiind generat din surse fotovoltaice. Dacă măsurile și investițiile actuale se vor desfășura conform calendarului, Complexul ar înceta complet producția de energie din cărbune de la 1 ianuarie 2026. În cazul în care se constată că acest termen este dificil de respectat, o posibilă soluție ar fi extinderea termenelor din Planul de restructurare, însă acest lucru depinde de aprobarea Comisiei Europene. Având în vedere că statul român a oferit Complexului Energetic Oltenia ajutoare de stat de 2 miliarde de euro pentru achiziționarea certificatelor de emisii de CO2, orice modificare de calendar sau strategie trebuie coordonată cu autoritățile europene pentru a evita penalități sau alte sancțiuni.
Andrei Merfu
Cum poate crește România. Marian Năstase, președintele CA al ALRO și președinte ABIEC (Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie), a vorbit, într-un interviu recent acordat în exclusivitate publicației Financial Intelligence, despre șansele de dezvoltare pe care le are România. Discuția s-a purtat în contextul publicării Raportului Draghi, documentul subliniind, cu cifre, că parte din resursele Comisiei Europene au fost irosite, iar anumite direcții în care a mers Europa sub diferite conduceri au fost greșite.
Raportul este axat pe ideea relansării industrializării, în acest context președintele CA al ALRO vorbind despre domeniile care îi pot asigura țării noastre dezvoltarea. Factorii de decizie, este de părere Năstase, ar trebui să stabilească industriile strategice pentru România, să le prioritizeze și să-i premieze pe cei care își fac treaba bine, strategia fiind valabilă și pentru Uniunea Europeană.
Cum poate crește România. Marian Năstase: „Important este să ai un factor de decizie politică suficient de ferm”
„Referitor la industrializare, trebuie să facem câteva lucruri. Cred că industria de apărare românescă are o șansă imensă, în momentul de față, pentru că, din fericire, nu a fost distrusă. Este adevărat că nici nu s-a dezvoltat, pentru că, sigur, în vremuri de pace nu o duce prea bine cine produce puști. Dar nu e distrusă, pentru că, la noi, a avut un statut special, a fost, din start, definită ca o industrie strategică. Deci are o șansă”, a spus Năstase.
Reabilitarea sistemului feroviar de asemenea ar trebui să fie pe lista de priorități, iar „pentru asta, ne trebuie șine, ne trebuie traverse, ne trebuie buloane, tot soiul de lucruri”.
Statul ar trebui să fie alături de cei capabili să investească în sectoarele strategice, susține Năstase, „fără complexul că „vor face o grămadă de bani“”. „Probabil așa va fi, dar oricum cineva va face bani. Eu, de exemplu, sunt foarte încântat că, după 30 de ani de zile, țara e în șantier cu drumurile. Este adevărat că ne chinuie. Important este să ai un factor de decizie politică suficient de ferm care să ignore zgomotul de fond și să meargă înainte și facă proiectele”, a susținut Năstase.
Dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie în continuare susținută, însă este nevoie de un plan și mai complex. „Să facă un plan cuprinzător pe partea de industrializare, care să aibă în vedere reabilitarea sistemului feroviar național, de care se tot vorbește, și înțeleg că există bani pentru asta. Să decidă care sunt industriile strategice pentru România, să le prioritizeze, să le premieze pe cele care își fac treaba bine. Aceleași idei pe care eu le văd pentru Uniunea Europeană trebuie făcute și în România”, a spus Marian Năstase.
Care este stupiditatea la care România trebuie să renunțe
Pentru un astfel de demers, a subliniat președintele CA al ALRO, este nevoie de stabilitate politică, nicidecum de guverne minoritare care „nu fac decât concesii alandala”.
La fel de important, a punctat Năstase, este ca obiectivele de investiții începute să fie duse până la capăt. „Trebuie să încetăm cu stupiditatea că nu terminăm o hidrocentrală care este finalizată 90% pentru că în lacul de acumulare există posibilitatea să apară racul “nu știu care” și zece ani de zile să stăm în loc din cauza proceselor cu ONG-urile”, a continuat Năstase.
Gazele din Marea Neagră și industrializarea României
Întrebat cum ar trebui să fie folosite gazele din Marea Neagră pentru proiectul amplu de industrializare a României, președintele Asociației Marilor Consumatori Industriali de Energie a pledat pentru stabilirea ordinelor de merit.
„Spre exemplu, să se spună: la noi, principalul consumator este chimia. Pe ordine de merit, să vedem care din combinatele chimice sunt eficiente şi au investit. În al doilea rând, trebuie stabilit dacă domeniul este strategic – şi eu cred că este pentru că vorbim de mâncare, de îngrășăminte. Și e strategic pentru toată Europa, nu numai pentru noi.
Pe ordinea de merit, primul care vine și licitează pentru gazele respective este industria chimică. Bineînțeles, trebuie să faci un sistem de criterii, care să fie de bun simț. De exemplu – pentru volum mare, primește discount, consumă în bandă, nu deranjează sistemul, mai primește un discount. Nu trebuie să spună Comisia Europeană procentele. Ea trebuie să stabilească principiile”, a spus Năstase.
La fel de important va fi să se stabilească și un sistem clar de discounturi în cadrul unui domeniu strategic. „De exemplu, numai pentru partea de îngrășăminte, care e strategică, nu pentru cosmetice, de exemplu. Se calculează matematic – atât gaz tebuie considerat materie primă strategică. Asta trebuie făcut cu gazul din Marea Neagră”, a susținut Năstase.
Cum poate crește România. Marian Năstase: „Eu cred că Europa poate să recupereze, dar trebuie să reacționeze acum”
Întrebat dacă nu cumva Europa va avea nevoie de foarte mulți ani pentru a recupera decalajul față de China și Statele Unite, Marian Năstase a susținut că obiectivul poate fi atins, dar „trebuie să reacționeze acum”.
„Eu cred că Europa poate să recupereze, dar trebuie să reacționeze acum. Aici sunt de acord cu Draghi. Cu cât întârziem, cu atât ne va fi mai greu. E clar că trebuie acționat pe multiple planuri. Nu este destul să dai doar o directivă pe partea de industrializare și să spui că s-a rezolvat. Este nevoie, de la acceptabilitate socială, până la piața energiei, și așa mai departe. Și Draghi vine cu niște măsuri.
De exemplu, trebuie să avem piețele unificate la nivel european, acestea să fie puternic reglementate și să avem autorități mult mai puternice. ESMA (European Securities and Markets Authority) trebuie să aibă o autoritate mult mai importantă în peisajul european. Și piețele trebuie cumva coordonate – și piețele de energie, și piețele financiare, piețele de asigurări.
În mod clar, piața emisiilor de carbon, unde se manipulează prețul de sus până jos, inclusiv de către Comisie. Și poate trebuie făcut un pic de training cu unii funcționari din Comisie, să nu mai manipuleze ei înşişi piețele. Unii ies cu declarații, precum: «ne-am decis de mâine să cumpărăm carbon, ca să mai ridicăm prețul». Dar dacă e de mâine, tu ai manipulat piața azi”, a mai spus Năstase.
Grupul ALRO a înregistrat în primele nouă luni ale acestui an o cifră de afaceri cu 13% mai mare față de aceeași perioadă din 2023. Produsele cu valoare adăugată mare și foarte mare vândute în cantități din ce în ce mai mari și investițiile în tehnologie de vârf creează premisele extinderii, în continuare, pe piețele internaționale.
Producătorul de aluminiu a raportat o cifră de afaceri de 2,54 miliarde RON în T1-T3 2024, cu 13% mai mare față de perioada similară a anului trecut. Grupul ALRO a reușit astfel un profit net de 126,8 milioane lei (față de o pierdere netă de 394 milioane lei în T1-T3 2023), datorită structurii mai bune a costurilor (determinată de producția mai mare de aluminiu lichid din deșeuri și vânzări în creștere de aluminiu cu valoare adăugată mare și foarte mare).
Cifrele raportate de grupul ALRO pentru trim. I – trim. III 2024 arată volume mai mari de vânzări pentru produse cu valoare adăugată mare și foarte mare, atât în sectorul primar, cât și în cel de aluminiu prelucrat. În T1-T3 2024 Grupul a crescut producția de aluminiu lichid din deșeuri cu 125%, față de T1-T3 2023, în timp ce producția de aluminiu electrolitic a crescut, de asemenea, cu 5% în perioada analizată.Pe fondul unei cereri puternice a industriei aeronavale, ALRO a crescut vânzările de produse laminate plate, realizând livrări mai mari cu 53% față de T1-T3 2023. Vânzările totale de aluminiu procesat au fost mai mari cu peste 20.000 de tone în primele nouă luni din 2024 (66.007 tone în T1-T3 2024, comparativ cu 43.269 tone în T1-T3 2023). Și vânzările de aluminiu primar au crescut, ajungând la 86.500 de tone, de la 78.934 de tone la nouă luni 2023.
„Rezultatele pentru primele nouă luni ale anului 2024 sunt o reflectare directă a concentrării strategice pe creșterea producției de aluminiu cu valoare adăugată mare, pe diversificarea portofoliului nostru și pe consolidarea măsurilor de control al costurilor, precum extinderea capacității noastre de reciclare. Investițiile în tehnologie de vârf, pentru a furniza produse sofisticate au deja un impact pozitiv în rezultatele noastre, permițându-ne să ne extindem, în continuare, pe piețele internaționale”, a declarat Marian NĂSTASE, președintele Consiliului de Administrație, ALRO.
„Suntem hotărâți să continuăm pe această cale, monitorizând activ piața și luând măsuri adecvate pentru a ne consolida poziția, asigurând crearea de valoare și poziția solidă pe piața internațională, pe termen lung”, a continuat Marian NĂSTASE.
ALRO țințește noi piețe și clienți
Producătorul de aluminiu ALRO vizează în continuare consolidarea poziției sale pe piețele internaționale și țintirea de noi piețe și clienți. Pentru a-și atinge obiectivul, s-au continuat investițiile în tehnologie, astfel încât să poată fi oferite clienților soluții personalizate pentru industrii sofisticate. De curând ALRO a pus în funcțiune unitatea CUTSMART SYSTEM, în urma unei investiții de 13,7 milioane lei, noua unitate de producție permițând ALRO să producă laminate plate complexe, cu dimensiunile și toleranțele definite în raport cu cerințele clienților.
Tot pentru a crește producția de aluminiu cu valoare adăugată mare și foarte mare, ALRO a investit și într-un cuptor de îmbătrânire cu încălzire electrică. Noua tehnologie crește eficiența energetică a proceselor tehnologice și întărește eforturile Grupului de a produce aluminiu cu conținut scăzut de carbon. În ultimii 20 de ani ALRO, a investit peste 900 milioane USD în tehnologie, eficiență și reducerea amprentei de mediu.
Președintele Consiliului de Administrație al Alro și președintele ABIEC (Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie), Marian Năstase, a vorbit, într-un amplu interviu oferit publicației Financial Intelligence, despre Raportul Draghi privind competitivitatea industriei europene în raport cu SUA și China, inovarea în Europa, energia regenerabilă, ascensiunea formațiunilor extremiste în Europa, dar și despre șansele de dezvoltare pentru România.
Marian Năstase a catalogat Raportul Draghi ca fiind „o radiografie a performanței continentale, a performanței Uniunii Europene”, subliniind că documentul are credibilitate având în vedere experiența autorului în poziții-cheie deținute în arhitectura politică și economică europeană.
„Raportul Draghi arată ce vedeam cu toții, dar foarte puțini am avut curajul să spunem, pentru că, de fapt, în povestea cu împăratul este gol noi suntem de foarte mult timp. Dar, exact ca în povestea lui Andersen, nimeni n-a avut curajul până la Mario Draghi să spună că împăratul e gol. Nimeni nu a avut curajul să facă publice anumite puncte de vedere structurate și fundamentate pe cifre și fapte din care să rezulte că o bună parte din resursele Comisiei Europene au fost irosite, că o bună parte din direcțiile în care a mers Europa sub diferite conduceri au fost greșite”, a punctat Năstase. Un alt aspect subliniat în raport, a spus Năstase, se referă la o tendință periculoasă care deja se constată.
„Mario Draghi mai spune un lucru foarte important, că democrația, de la un anumit moment în evoluția ei, începe să încurajeze mediocritatea și asta curbează tendința de creștere și ne duce spre sărăcie, ceea ce se întâmplă deja”, a adăugat Năstase.
Relansarea industrializării, „fără să se strice ce s-a făcut bine până acum” și într-un context în care „trebuie să mergem înainte cu decarbonizarea, dar într-o formă cât mai puțin distructivă”, este ideea centrală a raportului, pe care și președintele CA al Alro, Marian Năstase, o susține.
„Cred că trebuie să renunțăm la idei care nu sunt viabile”
Marian Năstase a vorbit, analizând Raportul Draghi, despre așteptările înșelate, de către Comisia Europeană, ale cetățenilor europeni care au acceptat să meargă pe drumul decarbonizării, având în vedere promisiunea că la final vor beneficia de energie „din abundență, ieftină și care nu poluează”.În realitate, nu doar că energia nu este din abundență, confruntându-ne cu blackout-uri și dezechilibrând și tensionând sistemele, dar energia nu este nici ieftină și nu este verde în totalitate „și probabil că nici nu va fi verde 100%”, susține Năstase.
„Acum 25 de ani, ni s- a spus că, dacă vom merge pe drumul decarbonizării, al salvării celor două grade sau al luptei împotriva schimbărilor climatice, noi, cetățenii europeni, vom avea energie din abundență, ieftină și care nu poluează. Pentru acest lucru, Comisia ne-a spus că trebuie să folosim o parte din contribuțiile noastre, să le realocăm de la alte obiective de interes civic, să luăm de la sănătate, de la apărare, de la infrastructură și să subvenționăm masiv investițiile în industriile de energie regenerabilă, în noile tehnologii pentru industriile regenerabile cum ar fi Carbon Capture & Storage și alte chestiuni care, de fapt, nu sunt viabile. De exemplu astăzi vorbim de hidrogen și după hidrogen o să vină pompele de căldură. Acestea sunt chestiuni care nu au fundament, sunt foarte costisitoare și pe care Comisia le-a promovat, dar acum le-a tras pe dreapta, pentru că și-au epuizat valoarea ideatică”, a punctat Năstase.Hidrogenul, ca soluție de stocaj de energie și, în viitor, ca stocaj de energie pentru îmbunătățirea randamentului energiilor regenerabile, nu are viitor, a spus Năstase, menționând că la ALRO s-a făcut un studiu timp de trei ani și s-a constatat că un astfel de proiect nu este viabil din punct de vedere economic. Producerea a 100 megawați costă un miliard de euro, „mai scump decât orice proiect nuclear mare”, iar aspectele tehnice fac imposibilă implementarea.
„Cred că trebuie să renunțăm la idei care nu sunt viabile, cum ar fi hidrogenul pentru stocaj energie. La CE nu prea se mai vorbește de hidrogen. Se merge în continuare cu hidrogen la mașini, dar să ne înțelegem că bateriile pentru mașini există de mulți ani. Toyota le-a inventat de la sfârșitul anilor ‘60. Noi nu vorbim aici despre tehnologii noi, Toyota are mașină cu hidrogen de când m-am născut. (…) Hidrogen în amestec cu gaz este posibil să fie viabil, doar să nu sărim în aer. Iar electrolizoarele cu hidrogen industriale fac parte din procesul tehnologic. Singurul lucru la oțelari este că, în loc să producă hidrogenul în electrolizor cu energie din sistem, folosesc un parc fotovoltaic lângă el. Dar 70% din electrolizoare de hidrogen sunt făcute în China și sunt cele mai ieftine. Părerea mea este că stocajul de energie prin pile de hidrogen trebuie aruncat la gunoi, azi, cel puțin. Nu este viabil economic”, a spus Năstase.
Pentru a-și susține ideea, Năstase a menționat experiența firmei TOTAL, care a construit două fabrici de panouri fotovoltaice, investind aproximativ cinci miliarde euro, pe care ulterior le-a închis, șeful TOTAL argumentând că nu a cumpărat nimeni, produsele fabricate în Europa fiind de două ori mai scumpe. „Trebuie să avem în vedere acest lucru – firmele nu vor cumpăra produse doar pentru că sunt europene, nu funcționează așa sistemul”, a avertizat Năstase.
Cel mai probabil cifrele sunt cele care i-au convins și pe responsabilii de la Bruxelles în privința hidrogenului pentru stocaj, pentru că „au temperat discursul legat de hidrogen și acum promovează pompele de căldură”. Pericolul este însă acela ca și în domeniul pompelor de căldură să apară soluții chinezești la 10% din preț „și, ulterior, o să realizăm că iarăși transferăm banii de pe continentul european în China, în loc să îi folosim în Europa”, a mai spus Năstase.
Energia regenerabilă s-a produs cu banii noștri, cel puțin în cazul României subvențiile fiind mari, iar în prezent se caută soluții pentru a face energia accesibilă și a tempera creșterea prețurilor și a profiturilor din domeniu, a explicat Năstase.
„Au existat niște indicații date de Bruxelles – investițiile să fie amortizate în 10 ani, marja de profit ar trebui să fie în jur de 7%, dar nu au fost reguli stricte, au fost doar niște indicații. Fiind o recomandare, nu au luat-o mulți în considerare. Și atunci suntem în situația în care toată lumea și-a dorit să își recupereze investiția într-un an-doi și să beneficieze 10 ani de subvenție. Și ne mirăm când vedem mașini de lux și bogăție în zona asta, toți banii sunt luați din subvenții.E clar că a fost creat acest cadru european, dar nu s- a avut în vedere responsabilitatea asupra cheltuirii banilor. Nu a fost o omogenitate la nivel european”, a punctat președintele ABIEC.
„Pentru inovare ai nevoie, în Europa, de locuri unde să ai presiune administrativă mică, dar nu prea sunt astfel de locuri”
Soluția pentru ca Europa să elimine gap-ul față de SUA și China, menționată în raportul Draghi, este accelerarea investițiilor și dezvoltarea tehnologiilor avansate. Marian Năstase explică de ce în Europa nu există condițiile propice dezvoltării unor soluții de tip Silicon Valley în SUA, menționând că „nu există premisele pentru așa ceva, ar însemna să creăm o bulă în interiorul unui hățiș de sisteme, iar sistemele respective nu vor accepta niciodată”.
„Silicon Valley nu a apărut pentru că s-a implicat statul. Silicon Valley a apărut pentru că erau oameni cu bani și oameni cu idei în America și aceștia s-au întâlnit într-un loc prietenos. Acolo, oamenii cu idei au început să le materializeze, beneficiind de sprijinul unor oameni cu bani, fără să fie obligați de dimineață până seara să stea să-și facă situații financiare, să-și depună declarații, fără să completeze zece mii de formulare codificate, super codificate, electronice. Oamenii aceia au avut parte de o zonă în care presiunea birocratică a fost minimă.
Silicon Valley nu a apărut în Boston sau Washington, ci în California, pe coasta de vest. Dacă se duceau la Washington nu se întâmpla nimic. Nu ştiu să existe high-tech -uri acolo. Nu că ar fi condiții mai rele de climă sau de calitate a vieții. Doar presiunea administrativă este mult prea mare. Pentru inovare, ai nevoie, în Europa, de locuri unde să ai presiune administrativă mică, adică o țară care să fie prietenoasă din acest punct de vedere, dar nu prea sunt astfel de locuri…”, a spus Năstase.
Atu-ul Europei este în schimb pe partea de cercetare fundamentală, pentru că, spune Marian Năstase, statele știu să coopereze și au infrastructura necesară, știu cum să evalueze proiectele, cum să aloce banii, cum să le analizeze la nivelul birocrațiilor europene și cum să se pună de acord.
„Agenția Spațială Europeană este un proiect care, după părerea mea, trebuie dezvoltat, pentru că cercetările care se fac acolo pentru diferitele misiuni pot să-ți aducă avantaje comerciale, adică materiale noi, software-uri noi. Iar acestea pot fi convertite ulterior în comercial. E mai uşor când pornești de la o cercetare fundamentală și ulterior să le convertești. Acest lucru implică fonduri mari pe care, în general, privații nu sunt dispuși să le investească. Nu cred că niște antreprenori privați ar fi construit vreodată acceleratorul de particule CERN din Elveția”, este de părere Năstase.
Cum prinde aripi euroscepticismul
Marian Năstase s-a referit și la condițiile pentru un euroscepticism în creștere, chiar peste valorile oficiale, subliniind că „în principiu, toată lumea critică Comisia Europeană”, instituția fiind percepută ca un factor punitiv.
„Comisia Europeană nu împarte decât pedepse, amenzi, anchete, investigații, reguli. Nu am văzut de la Comisia Europeană sisteme de bonificație, sisteme de premiere pentru cei care fac ceva. Vă dau un exemplu concret. Vine Comisia Europeană acum și spune: hai să reducem emisiile cu 40%. Dar noi le-am redus din banii acționarilor, din banii companiei ALRO. Dar nu primim nimic că am făcut asta. Iar concurenții noștri din Europa, care nu au făcut nimic până acum, se duc şi iau bani gratuiţi de la Bruxelles, din banii cetăţenilor, ca să-și reducă emisiile. Mi se pare corect ca, dacă am făcut ceva bun, să primesc un premiu de la CE. Asta ar creşte acceptabilitatea socială a politicilor europene”, susține Năstase.
Instituirea unor ordine de merit ar stimula cu adevărat mediul privat să devină competitiv. „Așa cum există o ordine de merit la producători, trebuie să faci o ordine de merit și la consumatori, astfel încât să ai prioritizări. De exemplu, dacă o companie este eficientă, trebuie să aibă acces la energie, cu un anumit discount. Că sunt unii care iau bani de la Bruxelles, nu fac nimic, dar beneficiază şi de energie ieftină. Nu e normal. Vorbim de o problemă de redefinire a mecanismului”, a întărit Năstase.
Președintele CA al Alro spune însă că, în fapt, Comisia Europeană nu are o relație strânsă cu mediul de afaceri. „Ei se izolează din ce în ce mai mult. Ceea ce, în opinia mea, este o greșeală. Ei folosesc foarte mult mediul academic, dar fără contact în lumea reală. În plus, de la scandalurile cu firmele de lobby, Comisia și-a redus și mai mult posibilitățile de a afla ce se întâmplă în economia reală. Iar noi toți ne dorim să nu ne mai gândim la Comisie ca la „noi și ei” ci doar la „noi”. Toți suntem părți din Europa”, a punctat Marian Năstase.
euro24info.com
