Image Description

Stiri din categoria Economie

ACTUALITATE

Fructele, energia electrică şi cafeaua s-au scumpit cel mai mult

La alimente, cele mai mari majorări de preţuri au fost la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 24,66%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 17,14% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 12,75%. Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 13,83%. Alte creșteri substanțiale se constată și la laptele de vacă, 10,95%, la pâine, 9,91%, și la carnea de bovine, 11,99%. Ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 13,06%. La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,37%, iar cel al vinului cu 6,16%. Altă majorare importantă a tarifelor se constată și la carnea de pasăre, 8,91%, la ulei, 10,52%, la citrice, 8,38%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 4,32%. Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din ianuarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (15,61%), la cărți, ziare, reviste (10,10%), detergenți (9,10%), tutun și țigări (7,25%). Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat într-un interviu, oferit la Antena 3 CNN, că va prezenta un proiect ca adaosul comercial să fie plafonat la 20% la toate produsele alimentare, în cazul în care inflaţia este mai mare de 5%. "Consumul s-a redus cu 30%", a spus oficialul. În ianuarie 2026 rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 9,62%

ACTUALITATE

Un nou apel către liderii UE, de la Anvers. Marian Năstase, ALRO: „Europa să acționeze curajos pentru a-și salva competitivitatea industrială. Nu anul viitor, ci acum”

O nouă reuniune a liderilor din industrie și politică a avut loc la Anvers, miercuri, 11 februarie 2026, tema fierbinte de discuție fiind viitorul industriei europene. Nu există o Europă rezilientă, sigură și puternică fără o industrie europeană puternică, a fost mesajul reprezentanților din industrie către liderii Uniunii Europene.Președintele Consiliului de Administrație al ALRO - Marian Năstase a subliniat, din cadrul reuniunii, că majoritatea industriilor europene, fie acestea mari consumatoare de energie sau nu, se confruntă cu mari dificultăți, iar situația reclamă soluții rapide și îndrăznețe.„Summitul Industriei Europene transmite un apel fără echivoc: nu există o Europă puternică, fără o industrie europeană puternică. Astăzi, majoritatea industriilor europene – și nu doar cele mari consumatoare de energie – se confruntă cu dificultăți. Trebuie să mergem mai departe pentru a inversa acest trend. Europa să acționeze curajos pentru a-și salva competitivitatea industrială. Nu anul viitor, ci acum”, a transmis oficialul ALRO.La Anvers s-au reunit peste 500 de lideri de afaceri, 30 de reprezentanți ai forței de muncă din sectorul industrial, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, cu toții transmițând un apel comun pentru măsuri urgente și decisive.Criza competitivități Europei se adâncește, fiind în joc viitorul locurilor de muncă. Investițiile pleacă, se închid unități, se accelerează pierderea locurilor de muncă în toate sectoarele industriale, au atras atenția semnatarii Declarației de la Anvers. Europa trebuie să treacă de la diagnostic la acțiune — nu anul viitor, nu săptămâna viitoare, ci astăzi, au cerut reprezentanții industriilor.„ Nu solicităm protecție față de schimbare, ci crearea condițiilor  necesare pentru a conduce schimbarea” Comunitatea Declarației de la Anvers solicită liderilor UE să adopte un pachet de măsuri de politică industrială de Urgență, cu accent pe trei domenii cheie:• Reducerea costurilor energiei și carbonului• Sprijinirea comerțului global echitabil și îmbunătățirea accesului la finanțare• Să fim mândri să cumpărăm produse fabricate în Europa„Acesta este un moment decisiv. Europa trebuie să acționeze acum pentru a restabili competitivitatea industrială și pentru a proteja locurile de muncă pentru lucrătorii europeni. Nu solicităm protecție față de schimbare, ci crearea condițiilor  necesare pentru a conduce schimbarea. Salvați industria noastră. Nu anul viitor, nu săptămâna viitoare, ci astăzi”, au mai transmis semnatarii Declarației. Ce este Declarația de la Anvers Cu doi ani în urmă, 73 de lideri de afaceri din 17 sectoare au prezentat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrului belgian, Alexander De Croo, Declarația de la Anvers pentru un Acord Industrial European. Numărul semnatarilor a ajuns în prezent la peste 1.300 de organizații, din 25 de sectoare.Declarația de la Anvers solicită un Acord Industrial European care să completeze Pactul Verde European și să protejeze locuri de muncă de calitate în Europa. Industriile europene se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică din ultimul deceniu, într-o perioadă în care sunt necesare investiții pentru a realiza tranziția Europei către neutralitatea climatică. Sunt necesare acțiuni urgente pentru a restabili justificarea economică a investițiilor în Europa, cer reprezentanții industriilor.În 11 februarie 2026, apelul a fost reînnoit, liderii de afaceri cerându-le liderilor politici „acțiuni îndrăznețe și curaj”.„Șocurile geopolitice actuale trebuie să servească drept o oportunitate pentru Europa. Schimbarea este permanentă. Nostalgia nu va rezolva problemele noastre și dependențele noastre structurale. Concurența globală este nemiloasă. Cetățenii europeni își doresc locuri de muncă de înaltă calitate pentru generațiile viitoare din Europa. IMM-urile, coloana vertebrală a rețelei industriale și de afaceri europene, se confruntă cu dificultăți peste tot. Companiile globale care alocă capital pentru anii 2030 trebuie să decidă astăzi și adesea consideră că Europa nu este potrivită pentru investiții. Industriile și întreprinderile din Europa se confruntă cu costuri persistent ridicate ale energiei și carbonului, precum și cu practici comerciale neloiale. Ritmul închiderilor de amplasamente și al pierderilor de locuri de muncă în sectoare vitale este fără precedent”, au avertizat, din nou, semnatarii Declarației. Aceștia au arătat că este nevoie ca decidenții politici ai UE să acționeze la fel de hotărât precum au acționat în criza COVID, de data aceasta pentru a salva competitivitatea industrială.Se impune adoptarea unui pachet de Măsuri de Politică Industrială de Urgență, au mai arătat liderii de afaceri, pentru că aproximativ 83% dintre indicatorii cheie de performanță monitorizați pentru UE nu au arătat o îmbunătățire semnificativă. „Prețurile energiei electrice rămân în continuare mai mari în Europa decât în ​​țările concurente. Costurile carbonului sunt specifice Europei, iar sistemul este conceput să crească costurile de la an la an. În următorul deceniu, China își propune să adauge echivalentul unui sector de înaltă tehnologie complet nou în economia sa și va decarboniza rapid industria. Statele Unite continuă să implementeze o strategie industrială fermă și măsuri comerciale de anvergură pentru a relansa producția în întreaga țară”, au avertizat semnatarii Declarației.„Deși situația este gravă, rezultatul nu este inevitabil.   Putem depăși situația dacă acționați. Vă rugăm să transformați Acordul Industrial Curat în rezultate resimțite în fabrici în 2026”, se mai menționează în apelul recent.

ACTUALITATE

O firmă din Odorheiu Secuiesc, singura care a depus ofertă pentru centrala pe gaze de la Turceni

O singură ofertă a fost depusă, până acum, pentru construirea centralei pe gaze de 475 MW de la Turceni, un proiect derulat de Complexul Energetic (CE) Oltenia și Tinmar Energy.Singura ofertă pentru construirea centalei pe gaze în ciclu combinat a venit de la o firmă din Odorheiu Secuiesc, Berdia SRL.Contractul pentru centrala nouă de la Turceni are o valoare de 525 de milioane de euro.Terț și subcontractant al micuței firme din Harghita este un gigant chinezesc, Dongfang, arată economica.net.Dongfang produce de mai mulți ani turbine în China sub licență de la Mitsubishi Electric.România s-a angajat față de Comisia Europeană să finalizeze și să pună în funcțiune, până în 2029, cele două centrale pe gaze, care fac parte din planul de reorganizare al Complexului.Cele două proiecte sunt dezvoltate de două companii de proiect: cea de la Turceni cu Tinmar Energy (fiecare parte are 50%), și cea de la Ișalnița cu Alro (60% CE Oltenia și 40% Alro).

ACTUALITATE

Valentin Lazea: România a evitat incapacitatea de plată

Valentin Lazea, economist șef BNR,  afirmă că fără reformele fiscale recente, România ar fi intrat în incapacitate de plată. El a explicat că reducerea deficitului (de la 8,7% la 7,7% cash) s-a datorat consolidării fiscale și ieftinirii împrumuturilor. În opinia lui Valentin Lazea, o serie de facilități fiscale au contribuit la dezechilibre bugetare în ultimii ani. Printre acestea, neplata impozitului pe salarii în IT și construcții, tratamentul preferențial pentru microîntreprinderi și tolerarea evaziunii fiscale la TVA. Pentru populație, au fost enumerate gratuitățile la transport, tichete de masă/vacanță, tichete cadou, prețuri subvenționate la energie și impozite scăzute pe proprietate. „Toate aceste «cadouri» și le poate permite un stat cu bugetul echilibrat, nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele” a explicat economistul șef al BNR.

ACTUALITATE

Personalul din administrațiile locale va fi redus din cauza salariilor reduse

Salariile în administrațiile locale din mediul rural trebuie majorate, altfel reducerea numărului de angajați va avea loc pe cale naturală. Primarii de comune mici se plâng că nu găsesc să angajeze specialiști pe anumite domenii, în special pe urbanism și cadastru. Marius Cuțitoiu, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj Marius Cuțitoiu a spus că organizarea administrativ teritorială care se dorește implementată va fi de lungă durată. Marius Cuțitoiu, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj

ACTUALITATE

Majorarea impozitelor ar putea să influențeze piața imobiliară

Prețurile de pe piața imobiliară vor fi influențate de creșterea impozitelor pe locuințe, susține Vasile Popeangă, fost director al Direcției Finanțelor Publice Gorj. Acesta spune că mulți cetățeni nu își vor putea achita impozitele majorate și că vor fi executați silit prin vânzarea proprietăților sau unii vor renunța la locuințele cu suprafețe mari. VOX 1 Vasile Popeangă Vasile Popeangă a precizat că normele actuale nu mai permite eșalonarea datoriilor la impozite pe proprietăți. VOX 2 Vasile Popeangă

ACTUALITATE

370 de proiecte, depuse de antreprenorii gorjeni în cadrul PTJ pentru microîntreprinderi

Încheierea apelului dedicat microîntreprinderilor, din cadrul Programului Tranziție Justă 2021–2027, aduce vești bune pentru județul Gorj. În perioada 30 iulie – 30 noiembrie 2025, nu mai puțin de 370 de proiecte au fost depuse de antreprenorii gorjeni, cu o valoare totală nerambursabilă solicitată de peste 101 milioane de euro. Asta înseamnă o acoperire de 205,89% a bugetului, Gorjul situându-se pe locul al doilea în regiune, după Dolj. Programul finanțează investiții în utilaje, echipamente, construcții, modernizări, digitalizare, brevete, licențe și multe altele – instrumente care vor ajuta microîntreprinderile să devină mai competitive și mai inovatoare. În perioada următoare, proiectele depuse vor intra în etapa de evaluare, iar echipa ADR Sud-Vest Oltenia a dat asigurări că va depune toate eforturile pentru o analiză rapidă și corectă, astfel încât antreprenorii să poată începe cât mai curând implementarea investițiilor. “Ca președinte al Consiliului Județean Gorj, salut acest interes impresionant și îi felicit pe toți cei care au avut curajul să depună proiecte. Este încă o dovadă că Gorjul își construiește viitorul prin inovație, muncă și încredere în propriile forțe”, a transmis Cosmin Popescu.

ACTUALITATE

TOP 10 companii din Olt după cifra de afaceri. Alro și Vimetco, în top. Profiturile firmelor din județ au crescut substanțial în ultimii 17 ani

Profiturile nete cumulate ale companiilor din Olt au crescut cu peste 250% între 2008 și 2024, în timp ce cifra de afaceri cumulată a urcat cu aproape 192%, conform datelor Termene Pasp. Topul firmelor este dominat de jucători din industrie, dar retailul este cea mai populară activitate din județ. Iată cum arată mediul de business din județul Olt.Sunt aproape 29.600 de companii în funcțiune înregistrate în județul Olt, conform unei analize din seria „Județul în date”, realizată cu ajutorul datelor Termene Pasp, dintre care circa 9.800 de firme care au depus deja bilanțul pentru anul 2024, arată Termene,ro.Dintre acestea, aproape 7.700 de firme au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 1 leu, ceea ce înseamnă că au avut activitate anul trecut, excluzând holding-urile și companiile afectate de legea insolvenței.Dintre aceste peste 7.670 de firme, cea mai mare parte sunt microîntreprinderi, 6.895 de firme, în timp ce 585 sunt firme mici, iar 81 sunt firme mijlocii. La acestea se adaugă 18 companii mari înregistrate în județ. TOP 10 companii din Olt după cifra de afaceri. Care este cea mai populară activitate economică în județ Cea mai populară activitate economică în Olt este comerțul cu amănuntul nespecializat, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, unde activează 761 de firme pe CAEN 4711.Pe locul doi se situează transporturile rutiere de mărfuri, cu 463 de firme pe CAEN 4941. Podiumul este completat de cultivarea cerealelor (excluzând orezul), plantelor leguminoase și a plantelor oleaginoase, cu 407 firme pe CAEN 0111.Alte activități populare printre firmele înregistrate în județul Olt sunt lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, cu 320 de firme pe CAEN 4120, respectiv barurile și alte activități de servire a băuturilor, cu 168 de firme pe CAEN 5630.Distribuția geografică arată că activitatea antreprenorială se concentrează preponderent în mediul urban, cu 4.594 de firme, în timp ce mediul rural găzduiește 3.076 de firme dintre cele cu activitate în 2024. În ceea ce privește deschiderea spre piețele externe, datele indică 180 de companii cu activități de import și 54 de companii cu activități de export.Cifra de afaceri cumulată a tuturor companiilor care au funcționat cu sediul în județul Olt în ultimii 17 ani a crescut de la 8,9 mld. lei în 2008 la 26,1 mld. lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 192%, conform Termene Pasp, într-o analiză care ia în calcul toate firmele din perioada selectată, indiferent de starea acesteia în prezent.În același timp, profiturile nete cumulate au crescut de la 466,5 mil. lei în 2008 la 1,64 mld. lei în 2024, marcând o creștere de peste 250%. De cealaltă parte, pierderile nete cumulate au crescut de la 199,7 mil. lei în 2008 la 318,9 mil. lei în 2024, înregistrând un plus de aproape 60%.Datoriile totale ale companiilor din Olt au urcat de la 5,6 mld. lei în 2008 la 14,1 mld. lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de peste 150%. Traiectoria a fost în general ascendentă, cu pași importați în 2021-2024, când soldul datoriilor a trecut de pragul de 14 mld. lei.Forța de muncă a înregistrat fluctuații vizibile. Numărul mediu de angajați a fost de 46.162 în 2008, a atins un vârf de 59.223 în 2010, iar în 2024 s-a situat la 44.908 de persoane, ceea ce echivalează cu o scădere de aproximativ 3% față de 2008. Un minim al seriei analizate s-a conturat în 2015, cu 38.918 de angajați, urmat de o perioadă de revenire graduală. Cele mai mari companii din județul Olt după cifra de afaceri Pirelli Tyres Romania SRL este cea mai marecompanie din județul Olt dintre cele care au depus bilanțul pe anul 2024. Producătorul de anvelope a înregistrat o cifră de afaceri de 4,42 mld. lei în 2024, în creștere cu 0,6% față de 2023. Profitul net s-a ridicat la 121,4 mil. lei, în scădere cu 9,9%, iar numărul de angajați a urcat cu 1,1% la 4.354 de oameni. Acționarul firmei este entitatea italiană PIRELLI TYRE S.P.A. (100%). Pe locul doi se află producătorul de aluminiu Alro SA, cu o cifră de afaceri de 3,40 mld. lei în 2024, în creștere cu 33% față de 2023. Compania a trecut de la o pierdere netă de 539,1 mil. lei în 2023 la un profit net de 15,3 mil. lei în 2024, iar numărul de angajați a crescut cu 7,6% la 2.104.Compania este listată la Bursa de Valori București, unde acționariatul este format din entitatea cipriotă Vimetco (54,1897%), entitatea locală Pavăl Holding SRL (23,2116%), Fondul Proprietatea (10,2111%), alături de persoane juridice (9,316%) și persoane fizice (3,0716%).Podiumul este completat de producătorul de cabluri Prysmian Cabluri Si Sisteme SA, cu o cifră de afaceri de 1,59 mld. lei în 2024, în scădere cu 11,7% față de 2023. A înregistrat o pierdere netă de 19,7 mil. lei, pierdere care s-a redus cu 37% față de 2023, iar numărul de angajați a scăzut ușor la 1.247 de persoane, minus 0,4%. Acționariatul este format din entitatea olandeză Draka Holding (99,99987%) și entitatea italiană Prysmian Cavi E Sistemi SRL (0,00013%).Pe locul patru se află producătorul de țevi și tuburi de oțel Artrom Steel Tubes SA, cu afaceri de 1,17 mld. lei în 2024, în scădere cu 20,6% față de 2023. Profitul net a fost de 13,8 mil. lei, în scădere cu 74,9%, iar numărul de angajați a coborât cu 3,6% la 2.092. Acționariatul firmei este format din entitatea germană Artrom Investment Gmbh (99,999914%) și entitatea italiană Artrom Italia SRL (0,000086%).Pe locul cinci se află Flagas SRL, companie activă în comerțul cu amănuntul al carburanților în magazine specializate, cu o cifră de afaceri de 596,5 mil. lei în 2024, în scădere cu 19,3% față de 2023. Profitul net a fost de 9,46 mil. lei, în scădere cu 45,8%, iar numărul de angajați s-a redus cu 3,5% la 138. Acționarii sunt Ionuț-Daniel Doldurea (51%) și Cosmin-Ionuț Știngă (49%).Pe locul șase se află Vimetco Extrusion SRL, producător de profile de aluminiu extrudat, cu o cifră de afaceri de 583,8 mil. lei în 2024, mai mică cu 17,6% față de 2023. A înregistrat o pierdere netă de 4,92 mil. lei, după ce în 2023 consemnase un profit net de 37,9 mil. lei, iar numărul de angajați a fost 376, ușor sub nivelul din 2023, minus 0,5%. Unicul acționar este SC Alro SA (100%).Pe locul șapte se află producătorul de cord metalic Bekaert Slatina SRL, cu afaceri de 568,8 mil. lei în 2024, în scădere cu 11,1%față de 2023. Profitul net a urcat la 6,89 mil. lei, în creștere cu 21,9%, iar numărul de angajați a scăzut la 816, minus 4,7%. Acționarii sunt entitatea olandeză Bekaert Combustion Technology BV (74,99996%) și entitatea belgiană NV Bekaert SA (25,00004%).Pe locul opt se află MTD Simplu Construct SRL, producător de construcții metalice și părți componente, cu o cifră de afaceri de 249,7 mil. lei în 2024, mai mare cu 75,2% față de 2023. Profitul net a crescut la 25,16 mil. lei, plus 79,1%, iar numărul de angajați a urcat la 170, o creștere de 8,3%. Acționarii sunt Nicolae-Eduard N. Docan (60%) și Mihai Răducu Țuța (40%).Pe locul nouă se află Delta Aluminiu SRL, companie activă în prelucrarea aluminiului, cu afaceri de 223,5 mil. lei în 2024, în scădere cu 10,0% față de 2023. Profitul net a fost de 19,11 mil. lei, mai mic cu 10,9%, iar numărul de angajați a urcat ușor la 367, plus 0,8%. Acționariatul este format din cetățenii Muzaffer Sedat Enis (40%), Umut Serhan Yazici (35%) și Kadir Cokyapci (25%).Top zece este completat de Mineralport SRL, companie activă în exploatarea pietrișului și a nisipului, cu afaceri de 221,4 mil. lei în 2024, în creștere cu 55,3% față de 2023. Profitul net a urcat la 21,31 mil. lei, aproape triplu, plus 198,1%, iar numărul de angajați a crescut la 218, cu 17,2% peste 2023.

ACTUALITATE

Mai multe companii de stat vor fi lichidate

Ilie Bolojan a spus, în cadrul unui interviu acordat pentru Radio Europa Liberă, că mai multe companii publice neperformante vor fi lichidate. Una dintre companiile care vor intra în lichidare este Societatea Națională de transport feroviar de marfă CFR. „Săptămâna viitoare stabilim lista (…) De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile țării noastre… și prețurile pe care le plătesc cetățenii acestei țări (…) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanță. Avem aproape 50 de companii încă în care nu sunt respectate procedurile de desemnare a conducerilor după legislația acceptată de UE”, a declarat premierul.

Acasa Recente Radio Emisiuni