Stiri din categoria Nationale

NATIONALE

Peste 25.000 de țigarete nedeclarate, descoperite în bagajele de cală ale unei femei pe Aeroportul Otopeni

Autoritățile de frontieră din cadrul Aeroportului Internațional Henri Coandă București au descoperit în bagajele unei femei din R. Moldova, peste 25.000 de țigarete, pe care aceasta a încercat să le introducă ilegal în România.  În data de 25.07.2024, în jurul orei 09.50, la Punctul Poliției de Frontieră Aeroportul Henri Coandă, s-a prezentat pentru a intra în țară, cu o cursă din direcția Istanbul, o persoană de sex feminin, cetățean R. Moldova, în vârstă de 34 de ani. După ce a efectuat formalitățile de frontieră și a ridicat bagajele de cală, femeia s-a deplasat spre ieșire pe culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat autorităților vamale. Acționând în baza analizei de risc, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali au procedat la efectuarea unui control amănunțit asupra bagajelor de cală ale femeii, în urma căruia au descoperit, ascunsă și nedeclarată, în mai multe geamantane de dimensiuni mari, o cantitate semnificativă de țigări. În urma inventarierii au rezultat 25.600 țigarete, diverse mărci. Urmare a celor constatate, întreaga cantitatea de țigări a fost reținută de către autoritatea vamală. În cauză, va fi sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 270, alin. 2. Lit. a) din Legea 86/2006.

NATIONALE

DIICOT: Cocaină adusă din Italia printr-o firmă de curierat. Traficatul, cetățean italian, a fost arestat

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus reținerea unui inculpat (cetățean străin), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc în formă continuată. Măsura a fost luată după ce,  acesta a fost prins in flagrant pe raza municipiului Cluj Napoca, în timp ce comercializa cantitatea de 100 grame cocaină, pentru suma de 6.500 de euro. Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, inculpatul a procurat drogul de mare risc din Italia și l-a introdus în țară prin intermediul unei firme de curierat. Geanta în care se afla ascunsă cocaina a fost ridicată de acesta de la un punct de lucru al societății de transport situat în municipiul Botoșani. Materialul probator administrat în cauză a  mai relevat că  pe parcursul anului 2023, acesta a vândut în mai multe rânduri cocaină cu suma de 45 euro pentru un gram. În urma percheziției efectuate la adresa din județul Cluj unde se cazase  inculpatul,  au fost identificate și ridicate 43 grame cocaină (drog de mare risc), un cântar electronic, obiecte purtând urme de substanță, precum și alte mijloace de probă. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Hunedoara. Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Cluj Napoca și Suceava. Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română. Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală precum și de prezumția de nevinovăție, transmite DIICOT.

NATIONALE

A murit generalul Mihai Caraman, spionul care a penetrat NATO în anii 60. VIDEO cu povestea lui Caraman, primul șef al SIE după 1990

Generalul Mihai Caraman, unul dintre cei mai faimoși spioni ai lumii, care a penetrat NATO în anii 50-60 ai secolului trecut, a murit la vârsta de 96 de ani, informează G4Media. Caraman, un adevărat „Agent 007” al secolului XX, a stârnit un scandal internațional când a reușit să racoleze mai mulți angajați NATO, cu ajutorul cărora a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice. Informațiile obținute de Caraman ajungeau și la KGB. De fapt, Mihai Caraman a fost singurul ofițer român decorat de KGB pentru operațiunile sale împotriva NATO! Generalul Mihai Caraman a fost șeful rezidenței de spionaj a României la Paris între 1958 și 1968, perioadă în care a organizat și a condus așa-numita rețea ”Caraman”, care a sustras și adus în țară o cantitate apreciabilă de documente de la cartierul general al NATO, activitatea Alianței fiind considerabil afectată, relatează adevarul.ro. https://www.youtube.com/watch?v=SFjmuBs8b1I A fost cea mai mare lovitură dată Organizaţiei Nord-Atlantice şi a rămas una dintre cele mai cunoscute şi mai enigmatice misiuni de spionaj în care a fost implicată România. Mihai Caraman este unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului românesc. A murit generalul Mihai Caraman, spionul care a penetrat NATO în anii 60. NATO a cerut înlăturarea lui Caraman din fruntea SIE, după Revoluție Informațiile obținute atunci de Caraman pentru Securitate (poliția politică a regimului comunist) erau date mai departe serviciului secret rus, temutul KGB, potrivit unui material biografic publicat pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. După ce breșa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autoritățile franceze și și-a continuat cariera în Securitatea internă. A fost însă decorat de KGB, fiind singurul român din Securitate care a obținut o astfel de recunoaștere. El a revenit în prim-plan în 1990, imediat după Revoluția anticomunistă, când a fost reactivat cu acelaşi grad şi numit în funcţia de ministru-adjunct al Apărării şi şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 ian. – 20 aug. 1990), apoi director al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 aug. 1990 – 9 apr. 1992); consilier al directorului Serviciului Român de Informaţii Externe (apr. – sept. 1992). A fost înlăturat din funcţia de şef al SIE în urma presiunilor făcute de secretarul general al NATO, Manfred Worner, care nu a acceptat dialogul cu spionul care penetrase NATO. Neavând încotro, președintele Ion Iliescu l-a pensionat pe Caraman, nu înainte de a-l înainta la gradul de general. A căutat presupusele conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu Mihai Caraman a fost trecut în 1979 în rezervă, după defectarea generalului Ion Mihai Pacepa. După ani de marginalizare, Mihai Caraman a revenit în atenţia publicului abia în ianuarie 1990, când guvernul postdecembrist al lui Petre Roman l-a numit, iniţial, adjunct al ministrului Apărării, iar apoi director la Serviciului de Informaţii Externe, așa cum am menționat mai sus. Din această postură, Mihai Caraman a mai încercat ceva: să caute presupusele conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu, în timpul Guvernului Roman. https://www.youtube.com/watch?v=MXIX6r6qYLE Imediat după Revoluţie, s-a demarat așadar un proces de căutare a presupuselor conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu. A fost angajată o echipă internaţională, care a ajuns până la Banca Română de Comerţ Exterior, unde porţile au rămas ferecate. Totul, la dorinţa guvernului român, condus de Petre Roman, şi la intervenţia lui Mihai Caraman. În 1990, după numai câteva luni, guvernul rezilia contractul cu experţii străini, motivând incompetenţa lor. N-au găsit nimic pentru că probabil nici nu ştiau să caute, nici nu era nimic de găsit, dar la BRCE nu intrau. Mihai Caraman a rămas în istorie drept unul dintre cei mai buni spioni ai lumii în secolul XX, fiind „stafia” care a bântuit NATO timp de 11 ani. euroolteniainfo.com

NATIONALE

Analiza activităţii Poliţiei de Frontieră Române în semestrul I al anului 2024

De la începutul anului 2024, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere.  Implicarea activă a Poliției de Frontiera în implementarea unui control sistematic în toate punctele de trecere şi supravegherea sporită a frontierei de stat a condus la scăderea considerabilă a afluxului de migranţi către Europa occidentală prin țara noastră. Totodată, principalul obiectiv l-a constituit integrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, iar finalizarea procesului de aderare este prima prioritate a PFR în perioada următoare . Pentru realizarea acestui obiectiv, evaluăm periodic performanța structurilor aeroportuare din competența IGPF și se lucrează la elaborarea unor documente procedurale interne care vizează activități precum escortarea pe calea aerului, efectuarea controalelor polițienești la nivelul aerodromurilor și heliporturilor, efectuarea de verificări nesistematice în porturi maritime, aeroporturi, aerodromuri și heliporturi, activitățile de procesare a vizelor și utilizarea aplicației informatice eDAC. Deși polițiștii de frontieră din cadrul aeroporturilor și porturilor maritime nu mai efectuează controlul de frontieră pentru persoanele care călătoresc spre și dinspre state din spațiul Schengen, aceștia, împreună cu colegi de la poliție, imigrări și jandarmerie, efectuează acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale. Astfel, structurile Ministerului Afacerilor Interne utilizează dispozitive mobile care folosesc aplicația eDAC, conectată la bazele de date ale autorităților române și a celor din Spațiul Schengen. În cele trei luni de la operaționalizarea ei, de la 31.03.2024 pâna la 30.06.2024, polițiștii de frontieră au efectuat peste 427.000 de verificări în aplicația eDAC, pentru stabilirea valabilității condițiilor de călătorie și a documentelor de călătorie ale persoanelor. Traficul de persoane şi mijloace de transport Valorile de trafic înregistrate în punctele de control trecere frontieră, în prima jumătate a anului 2024, au fost de aproximativ 28.300.000 treceri persoane (13.700.000 pe sensul de intrare şi 14.600.000 pe sensul de ieşire): aproximativ 20.300.000 cetăţeni UE aproximativ8.000.000 cetăţeni non-UE Pe secţiuni de frontieră, situaţia aproximativa a valorilor de trafic pentru persoane este următoarea: FRONTIERA2024Ungaria8.600.000Ucraina2.270.000Moldova4.430.000Bulgaria4.470.000Serbia1.500.000Aeroportuară6.900.000Maritimă120.000TOTAL28.300.000 Se înregistrează creşteri ale traficului prin punctele de trecere la segmentele de frontieră cu Ungaria (17%), Serbia (11,7%) și Bulgaria (10,2%). În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 8.800.000 mijloace de transport au trecut prin punctele de trecere a frontierei, cu 9,4% mai mari comparativ cu aceeași perioadă 2023 (8.042.000 mijloace de transport în 6 luni 2023). Acte ilegale constatate de P.F.R. În prima jumătate a anului 2024, politistii de frontiera au constatat  16.759 fapte ilegale (6.489 infracţiuni şi 10.270 contravenţii). Din numărul total de infracţiuni, cele mai multe au fost înregistrate în domeniul migraţiei ilegale de persoane (3. 657), dar și pentru fals şi uz de fals (514 infracțiuni), urmate de cele la regimul circulației si traficului ilegal de droguri (322). Totodată, în materie de constatare şi sancţionare a faptelor contravenţionale, în semestrul I 2024 s-au aplicat amenzi contravenţionale unui număr de 10.270 persoane în valoare de peste 8.000.000 lei, cele mai multe sancţiuni contravenţionale fiind aplicate la frontiera cu R. Moldova (55% din numărul total). Combaterea migraţiei ilegale În România, fenomenul migraţiei ilegale se poziţionează în contextul unei situații care se manifestă tot mai intens la nivel european, respectiv migrația către vest a forței de muncă importate legal, adică persoane care au intrat în țară, cu viză de muncă, iar apoi încearcă să iasă, pe la frontiera cu Ungaria. În prima parte a anului 2024, în urma acţiunilor de supraveghere şi control ale  frontierei de stat, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă, 2.138 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, din care 712 pe sensul de intrare în ţară şi 1.426 străini pe sensul de ieşire din ţară. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost depistaţi acţionând ilegal la frontieră  8.246 cetăţeni străini – 1296 pe sensul de intrare şi 6.950 pe sensul de ieşire, sens în care în acest an se înregistrează o scădere de 72% a migratiei ilegale la frontierele Romaniei. De asemenea, în acest an, din cauza contextului din țara vecină, se remarcă şi creșterea considerabilă a numărului cetăţenilor ucraineni depistaţi cu intrare ilegală (aproximativ 5.600, fată de 1.750), deveniţi ulterior solicitanţi de protecţie temporară sau azil în ţara noastră. Dintre modalităţile de încercare de intrare/iesire ilegală în/din România folosite mai des de migranţi au fost: tentativă de trecere ilegală la frontiera „verde” ascunderea în mijloace de transport utilizarea documentelor false/falsificate. La frontiera României au fost depistate acţionând ilegal (atât pe intrare cât şi pe ieşire) şi persoane provenind din: Siria, Nepal, Bangladesh, Turcia, Etiopia, Pakistan, SriLanka, India sau Vietnam. Pentru gestionarea fenomenului migrației ilegale, la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost aplicate măsuri diverse în vederea limitării numărului de persoane care intenționau să intre în țară prin trecerea ilegală a frontierei, constând în alocarea de tehnică nouă, întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia, Bulgaria și Ungaria, creșterea numărului de patrule în aliniamentul 1 si asigurarea echipamentelor de supraveghere necesare, supraveghere aeriană și acțiuni în sistem integrat cu alte structuri ale ministerului. Combaterea infracţionalităţii transfrontaliere 1. Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum Traficul ilicit cu bunuri este în continuare în atenţia poliţiei de frontieră, fiind întreprinse măsuri împotriva persoanelor care au în intenţie eludarea legii vamale, pentru obţinerea de profituri substanţiale din vânzarea bunurilor transportate pe piaţa specifică de desfacere. Astfel, au fost constatate 181 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală si 57 infracţiuni de natură economico – financiară, fiind reținute în vederea confiscării bunuri în valoare de aproximativ 231,3 milioane lei, cu 10% mai mult decăt aceeași perioadă a anului trecut. În producerea acestor ilegalităţi au fost implicate persoane provenind din România, Afganistan, SriLanka, Bangladesh Traficul ilegal cu ţigări Traficul ilegal cu ţigări continuă să reprezinte una dintre principalele manifestări ale infracţionalităţii transfrontaliere, fenomen care are ramificaţii la nivelul întregii ţări. Astfel, în perioada analizată, poliţiştii de frontieră au reţinut în vederea confiscării 1.334.000 pachete ţigări cu o valoare de peste 30.000.000 lei, peste 6.300 kg. tutun, şi 50 kg. tutun narghilea. Persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin din Bulgaria, Turcia, R.Moldova, Ungaria, Ucraina, România, Egipt. Infracţiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost depistate 297 fapte de natură infracţională, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali - au depistat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează: 188.000 bucăți articole de îmbrăcăminte şi lenjerie; 103.000 bucăți jucării 70.000 perechi încălțăminte; 87.000 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie 31.000 bucăți articole de marochinărie; 2.Pe linia traficului cu autoturisme furate- în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră au fost descoperite 167 autovehicule care erau semnalate ca fiind furate în diverse ţări ale Uniunii Europene (131 autoturisme, 11 camioane, 17 microbuze, 3 motociclete şi 5 remorci), cu 39,2% mai mult comparativ cu perioada similară 2023, când au fost descoperite 120 autovehicule suspecte a fi furate. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, croați, greci, moldoveni, sârbi, polonezi, români, turci, unguri şi ucraineni. 3.Pe linia traficului  de droguri şi substanţe interzise În perioada analizată, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrători ai structurilor cu competenţe pe linia combaterii traficului ilegal de droguri şi substanţe interzise - au depistat: 245 kg canabis, 40 kg amfetamine, 1 kg de cocaina, 28 kg precursori, 484 produse psihotrope, 1,2 kg și 769 bucati alte stupefiante. 4.Pe linia combaterii traficului cu armament şi muniţie - au fost descoperite 196 arme (17 pistoale militare, 5 pistoale cu gaz, 3 arme cu aer comprimat, 48 puşti de vânătoare şi 123 alte arme), 1.449 cartuşe, 29 componente arme şi peste 5.800 bucăţi materiale pirotehnice. Persoanele care au comis infracţiuni la regimul armelor şi muniţiei provin din Albania, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, R. Moldova, Portugalia, România, SUA, Spania, Turcia şi Ucraina. 5.Pe linia combaterii braconajului piscicol - au fost constatate 282 infracţiuni privind braconajul piscicol şi aplicate 490 contravenţii, în valoare de 184.400 lei, fiind reţinute 21 ambarcaţiuni, 11 motoare barcă, 9.000 m. și 2.232 bucăţi plase monofilament, 4.204 m plase naylon, 165 bucăți unelte pescuit, 3.200 kg peşte (din care 52 kg sturion). Poliţia de Frontieră Română va continua să întreprindă măsuri ferme în toate zonele de competenţă în vederea depistării şi reţinerii persoanelor ce comit fapte ilegale, scopul fiind asigurarea securităţii naţionale şi a cetăţenilor.

NATIONALE

Începe programul Rabla Plus

Începe o nouă sesiune de înscriere pentru persoanele juridice, unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice în cadrul Programului Rabla Plus. Sumele alocate pentru etapa a doua de înscrieri, organizată în perioada 22 iulie – 18 august 2024, sunt de 240.000.000 lei pentru persoane juridice și de 120.000.000 lei pentru unități administrativ-teritoriale și instituțiile publice. Înscrierile se realizează prin încărcarea în aplicația informatică a documentelor necesare, în limita sumelor alocate. De asemenea, în cadrul Programului Rabla Plus va fi organizată a treia sesiune de înscriere, din 19 august până în 19 septembrie. Sumele alocate vor fi de câte 100.000.000 lei pentru persoane juridice și pentru UAT-uri și instituții publice. De asemenea, etapa a treia destinată persoanelor fizice va avea loc între 19 august și 25 noiembrie 2024, cu un buget de 100.000.000 lei. În cadrul Programului Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichet la achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul predării spre casare a cel puţin unui autovehicul uzat. Se pot preda spre casare maximum două autovehicule uzate.

NATIONALE

Reactorul 1 de la Cernavodă s-a oprit accidental vineri seara

Unitatea 1 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional în seara zilei de vineri, din cauza unei disfuncţionalităţi în partea clasică a centralei, fără impact asupra securităţii nucleare, informează Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN). "Specialiştii CNE Cernavodă investighează cauza în vederea remedierii, conform procedurilor aplicabile. Deconectarea automată şi lucrările de remediere nu au impact asupra securităţii nucleare, personalului şi populaţiei", precizează sursa citată, printr-un comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.

NATIONALE

Ministrul Energiei va cere Comisiei Europene prelungirea termenelor din Planul de Restructurare al CEO

Senatorul Ion Iordache, președintele PNL Gorj, a avut, ieri, o întâlnire de lucru la Ministerul Energiei, cu ministrul Sebastian Burduja. Printre subiectele discutate s-au numărat prelungirea termenelor din Planul de Restructurare al Complexului Energetic Oltenia și situația celor 1800 de angajați pe perioadă determinată cărora le expiră contractele de muncă în luna septembrie. Ministrul Sebastian Burduja a recunoscut că termocentralele pe cărbune au în această perioadă de caniculă un aport crucial la siguranța sistemului energetic național. Iani Gârbaciu, purtătorul de cuvânt al PNL Gorj, a declarat că ministrul Energiei va merge la Comisia Europeană pentru a renegocia termenele din Planul de Restructurare. Iani Gârbaciu, purtător de cuvânt PNL Gorj În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre situația celor 1.800 de angajați pe perioadă determinată, cărora le vor expira contractele în toamna acestui an. Iani Gârbaciu, purtător de cuvânt PNL Gorj Un alt subiect abordat s-a referit la cartierul Drăgoieni II, unde drumurile și rețelele de utilități se află încă în proprietatea Complexului Energetic Oltenia. O întâlnire pentru a se găsi soluții de preluare în patrimoniul orașului Târgu Jiu va avea loc la începutul săptămânii viitoare. Alin Petre

NATIONALE

Temperaturi resimțite la ora 15

44 grade București 44 grade Tmișoara 43 grade Craiova 43 grade Buzău 43 grade Arad 43 grade Focșani 43 grade Alexandria 43 grade Hârșova 43 grade Calafat 43 grade Bechet 43 grade Râmnicu Vâlcea 43 grade Cernavodă 43 grade Chișineu-Criș 43 grade Sânnicolau Mare 42 grade Iași 42 grade Oradea 42 grade Satu Mare 42 grade Brăila 41 de grade Târgu Jiu 41 grade Botoșani 41 grade Târgu Mureș 41 grade Zalău 41 grade Alba Iulia 40 grade Sibiu sursa: Meteoplus

Acasa Recente Radio Emisiuni